Sunt seri în care fotbalul românesc nu joacă, dar trăiește. Seri rare, în care nu contează câți am rămas, ci câți mai credem.
Aseară, românii noștri au făcut Europa să întoarcă privirea. Dennis Man a explodat la Eindhoven, Vlad Dragomir a fost din nou băiatul care muncește în tăcere, iar Cristian Chivu a scris o pagină de respect pe banca lui Inter.
Trei români. Trei destine diferite. O singură concluzie: România n-a dispărut din fotbal. A tăcut, dar n-a plecat.
Dennis Man – primul român care marchează în Champions League după 9 ani
Dennis Man a făcut aseară un meci pe care îl vom ține minte. Două goluri în poarta lui Napoli, un meci de vis pentru PSV și, mai important, o bornă istorică: primul român care înscrie în Champions League din 2016 încoace, de la reușita lui Keseru contra lui Arsenal.
Performanța nu e doar personală, ea vine într-un context rar pentru fotbalul nostru: România a lipsit complet din grupele Champions League în ultimii ani, iar Man a reușit să pună din nou tricolorul pe tabelă, la nivelul cel mai înalt al cluburilor europene.
Mai mult, PSV a devenit prima echipă olandeză care marchează 6 goluri într-un meci de Champions League după 1992, o bornă istorică în care numele lui Dennis Man rămâne scris clar.
Fără artificii și fără metafore inutile – aseară, Dennis Man a demonstrat că fotbalul românesc mai are ce arăta Europei.
Vlad Dragomir – gol anulat, dar o prestație demnă de respect
La mii de kilometri distanță, Vlad Dragomir a trăit o altă poveste.
A marcat un gol superb pentru Pafos FC – un șut perfect la colțul lung – dar bucuria s-a oprit brusc. VAR-ul i-a tăiat momentul, iar reușita a fost anulată pentru un offside milimetric.
Dar dincolo de faza aceea, Dragomir a avut un meci solid. A alergat, a construit, a cerut mingea, a fost acolo.
Un jucător care nu se plânge, nu caută scuze. Muncește, joacă simplu, eficient.
Pentru publicul românesc, poate părea o poveste mică. Dar în realitate, e mare. Pentru că în Champions League, doar să ajungi pe teren și să contezi e deja o performanță.
Vlad Dragomir e genul de fotbalist care nu cere aplauze. Dar le merită.
Cristian Chivu – antrenorul care a pus Interul în mișcare
Și apoi e el. Cristian Chivu.
Un român care nu mai are nevoie de prezentare, dar care alege mereu să vorbească prin rezultate, nu prin vorbe.
Interul lui Chivu a câștigat clar, 4–0, pe terenul lui Union Saint-Gilloise. Trei meciuri, trei victorii, un parcurs curat și o imagine impecabilă.
Calm, cerebral, elegant, Chivu a arătat că fotbalul românesc poate da nu doar jucători, ci și antrenori capabili să conducă giganți.
Într-o perioadă în care ne lamentăm că „nu mai avem oameni la vârf”, Chivu e acolo, pe banca unuia dintre cele mai grele cluburi din lume, și o face fără să caute lumina reflectoarelor.
„Am obținut victoria pe care o meritam”, a spus la final. Simplu, clar, așa cum e el.
Dar în spatele frazei stă un adevăr uriaș: disciplina, rigoarea și caracterul pot duce România mult mai sus decât credem.
O seară în care fotbalul românesc a respirat din nou
Poate nu mai avem echipe în grupele Champions League, dar avem oameni.
Și uneori, oamenii valorează mai mult decât cluburile.
Man a arătat că putem înscrie. Dragomir a arătat că putem lupta. Chivu a arătat că putem conduce.
N-a fost o simplă seară de fotbal. A fost o amintire că România încă există în Europa — nu ca o pată pe hartă, ci ca o poveste care refuză să se termine.
Și dacă într-o singură noapte trei români pot face atâta zgomot, atunci poate n-am spus încă totul.
